Şi pot respira ca un peşte
Trag aerul ca pe apă
Şi apa ca un plămân de înnecat.
Răspunsul meu pentru nopţi fără tine
Sunt cadavre omorâte la nesfârşit,
Morţi inutile şi inexistenţă,
Frici dezgropate din iad
Şi celuloid pe faţă ca la morgă.
Dragostea ia forme absurde,
De călăreţi lipsiţi de apărare
Vipere ştirbe sau lei autişti,
Atunci când vine vorba de absenţă.
Te iubesc şi mă doare.
Mă neg.
Nu exist.
A început o era holerei.
Voi fi mort peste cincizeci de ani nouă luni şi patru zile de despărţire.
Însă te voi iubi fără încetare ca-n fiecare noapte de luni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu