Dar imediat mi-am amintit
Discuţia despre castane lipicioase.
Scot cana de ceai de muşeţel
Din microunde, dar a intervenit
Zâmbetul şi încântat m-am fript.
Fug repede că sună la uşă
Dar pe drum te întâlnesc
Stând în faţa oglinzii goală.
Mă gândeam la toţi anii irosiţi
În care n-am ştiut că exişti
În care colectam frânturi din tine
Să te pot vedea când te-am văzut.
Dar ce ştiu eu ce-i dragostea?
Un biet poet de companie
Pescar fără licenţă
Înger de carton...
Încă nu-mi dau seama
De poţi fi robul unei priviri
Umil slujitor al unui zâmbet
Sau închis pe vecie într-o îmbrăţişare
Şi să nu iubeşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu