Pe umărul dicuţiilor fără de sfârşit.
Din vasul din care am băut amândoi
Răsare un singur ochi de lună.
Pe timpanul pe care ţi-am lipit irişi
Vor creşte degete precum gazonul.
Îţi sărut zâmbetul a mia oară şi-l pun
În plicul din care-am scos dezechilibrul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu