Strugurel, boabă de vin
Tu să m-aştepţi cu luna-n mână.
Şi drumul către mare
Să-mi fie luminat
De transparenţa galben-verzui.
Cheamă-mă la tine
Şi afundă-mă în pieptul hrană.
Poţi să-mi pui piedică,
Chiar dacă n-am strănutat
Amândoi ca să se-ntâmple.
Se făcea că ne ţineam
De mână, alb-negru,
Aşa cum nu-ţi place
Eu te dădeam în leagăn
Dar tu nu erai acolo,
Prea ocupată să conduci
Automobilul de pe bancheta
Din spate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu