Şi poţi înveli în ea o întreagă discuţie.
Albastrul cerului mă strânge de gât
Şi-mi dă drumul atunci când plouă.
Am mereu gust de metal când scrii
Din cauza foarfecului ce-mi ia glasul.
Este întotdeuna nouă şi un sfert
Pentru că nu vreau să întorc ceasul.
Dă-mi o aripă de-a ta să mor în spirală spre stânga.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu