Şi lemnul braţelor mi-i ud,
De-atâtea nopţi cu lună.
Şi viaţa doarme în pahare
Pe lângă-acele turnuri verzi,
cu flori de mac pe buze...
Ce mare am crescut aseară,
Când toţi priveau ruşinea.
Şi-aveam şi cerul pus pe piept
... dar nu de tot,... ca tine.
Şi am auzit cum râsul tău,
În mii de cioburi scrie...
Cum viaţa doarme în pahare,
Cum tu te miri iar fără pas
... de lemnul meu, ... iubito!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu